Printre problemele de sanatate cu care se confrunta omul modern (din cauza stresului, a sedentarismului si a alimentatiei necorespunzatoare), boala celiaca se distinge prin faptul ca, la nivel global, peste 1% din populatie se confrunta cu asta.Aceasta afectiune cronica, caracterizata printr-o reactie imuna severa la gluten, este adesea trecuta cu vederea sau confundata cu intolerante alimentare mai putin severe. Impactul bolii celiace este profund, atat din punct de vedere fizic, cat si psihologic, dat fiind ca afecteaza calitatea vietii pacientilor si impune restrictii alimentare stricte. Asa cum mentionam anterior, boala celiaca nu este o simpla intoleranta alimentara; este o afectiune autoimuna profunda, cauzata de reactia anormala a organismului la gluten, o proteina intalnita in grau, orz si secara. Un prim factor principal in dezvoltarea bolii celiace ramane predispozitia genetica. Majoritatea persoanelor cu aceasta boala au unul dintre alelele HLA-DQ2 sau HLA-DQ8, care prezinta peptidul glutenului sistemului imunitar, declansand astfel raspunsul autoimun. Chiar si asa exista persoane pentru care prezenta alelor nu inseamna automat ca boala se va dezvolta.Factorii de mediu joaca, de asemenea, un rol important in declansarea bolii celiace. De exemplu, modul si momentul introducerii glutenului in dieta unui copil ar putea influenta riscul de a dezvolta boala. Anumite infectii intestinale, in special cele cauzate de rotavirus, au fost asociate cu un risc crescut de boala celiaca (probabil prin alterarea raspunsului imun al intestinului la gluten).Un alt factor de mediu important este compozitia microbiotei intestinale. Studiile recente sugereaza ca diferentele in flora intestinala cresc riscul de a dezvolta boala celiaca; o disbioza (dezechilibru in flora intestinala) ar putea contribui la dezvoltarea raspunsului autoimun impotriva glutenului. Simptomele clasice ale bolii celiace sunt gastrointestinale si includ diareea cronica, balonarea, durerile abdominale si malabsorbtia nutrientilor. La copii, semnele sunt intarzierea cresterii, anemia si iritabilitatea. Cu toate acestea, boala celiaca poate avea si manifestari sistemice, care nu sunt intotdeauna imediat asociate cu o problema digestiva – oboseala cronica, dureri articulare, dermatita herpetiforma, tulburari neurologice, infertilitate si osteoporoza.Diagnosticul de boala celiaca se bazeaza, initial, pe detectarea anticorpilor specifici din sange, cum ar fi anticorpii anti-transglutaminaza tisulara (tTG-IgA). Testul serologic este sensibil, dar trebuie confirmat printr-o biopsie intestinala, care evidentiaza atrofia vilozitatilor intestinale tipica bolii celiace. Este, de asemenea, important sa se faca distinctia intre boala celiaca si alte afectiuni, cum ar fi sensibilitatea la gluten non-celiaca sau boala Crohn, care au simptome similare. Pentru cei diagnosticati cu boala celiaca, o dieta stricta, fara gluten, este esentiala pentru a preveni deteriorarea intestinului subtire si pentru a evita simptomele asociate. Dieta fara gluten inseamna evitarea tuturor alimentelor care contin grau, orz si secara, dar si renuntarea la paine, paste, cereale si multe tipuri de snacksuri. Un aspect neglijat, dar extrem de important, este riscul de contaminare incrucisata. Glutenul poate fi prezent in mod accidental in alimente care nu ar trebui sa contina aceasta proteina, prin utilizarea aceleiasi suprafete de lucru sau a acelorasi ustensile de gatit.Alimentele procesate reprezinta o alta provocare, deoarece glutenul este adesea folosit ca agent de ingrosare sau stabilizator. Pacientii trebuie sa citeasca cu atentie etichetele si sa se informeze despre ingredientele care contin gluten. Chiar daca pacientii cu boala celiaca trebuie sa urmeze o dieta stricta fara gluten exista multe alimente pe care le pot consuma in deplina siguranta: Fructe si legume: pot fi consumate in orice forma (proaspete, congelate, uscate sau conservate), atata timp cat nu au aditivi care contin gluten;Carne si peste: carnea proaspata, pestele si fructele de mare sunt sigure, dar trebuie sa eviti produsele procesate sau marinatele care pot contine gluten;Seminte: exista o varietate de seminte care sunt potrivite si sigure de consumat, deoarece acestea sunt in mod natural fara gluten – seminte de chia, de in, de Floarea-Soarelui, de dovleac, de susan, de quinoa, mac si chimen negru;Lactate: majoritatea sunt fara gluten, dar este important sa fii atent la produsele cu arome sau procesate, care ar putea contine ingrediente sau aditivi cu gluten;Ouale;Leguminoase: fasolea, linte si alte leguminoase sunt bune pentru dieta fara gluten si ofera o sursa bogata de fibre si proteine;Grasimi si uleiuri: majoritatea grasimilor si uleiurilor pure sunt fara gluten, inclusiv untul si majoritatea uleiurilor vegetale;Condimente si ierburi aromatice: sunt fara gluten, dar trebuie sa verifici etichetele pentru a te asigura ca nu contin aditivi sau ingrediente cu gluten;Apa, cafeaua neagra si ceaiul sunt, in general, fara gluten, dar ai grija la bauturile alcoolice, cum ar fi berea (exista si optiuni de bere fara gluten). Pentru a fi sigur că produsele nu conțin gluten, caută eticheta dedicată de pe ambalaj, care certifică că sunt alimente fără gluten.Ce inseamna, mai exact, boala celiaca?
Cum se diagnosticheaza afectiunea?
Odata diagnosticat, pacientul trebuie sa-si schimbe dieta!
Ce tipuri de alimente au voie sa consume pacientii cu boala celiaca?
Boala celiaca – ce este, cum se manifesta si ce schimbari alimentare trebuie sa faca pacientii?
29
nov.