Știai că...?, Stil de viata sanatos

Fibrele alimentare – in ce mod contribuie acestea la o buna stare de sanatate generala?

Fibrele alimentare, adesea neglijate in dietele moderne, sunt componente esentiale, care joaca roluri vitale in mentinerea sanatatii si a bunastarii generale. Desi fibrele nu sunt digerate si absorbite in sistemul digestiv, ele contribuie substantial la functionarea optima a acestuia. 

Cum dietele moderne au suferit modificari semnificative, fiind adesea caracterizate de consumul ridicat de alimente procesate, sarace in fibre, nu trebuie sa ne mire ca impactul a fost negativ, multe dintre persoane ajungand sa dezvolte obezitate, diabet de tip 2 si boli cardiovasculare.

Studiile clinice, realizate de cercetatorii din toate colturile lumii, au inceput sa evidentieze legatura dintre consumul scazut de fibre si dezvoltarea de boli cronice, fapt ce a dus la cresterea interesului pentru sanatatea intestinala si microbiomul, subliniind rolul fibrelor ca elemente esentiale in mentinerea unei flore intestinale sanatoase. 

Fibrele solubile si rolul lor in sanatatea digestiva

Fibrele solubile, prin natura lor gelatinoasa, incetinesc procesul digestiv. Asta inseamna ca orice carbohidrati sunt descompusi si absorbiti mai lent in sange, contribuind la o eliberare graduala a glucozei. Acest mecanism are un impact semnificativ asupra controlului nivelului de zahar din sange, foarte important pentru persoanele cu diabet sau pentru cele care au risc ridicat de a dezvolta diabet de tip 2. 

Pe langa controlul glicemiei, fibrele solubile joaca un rol crucial in reglarea nivelurilor de colesterol din sange. Ele se leaga de acizi biliari in intestin, un proces care determina corpul sa utilizeze colesterolul din sange pentru a produce mai multi acizi biliari, reducand astfel nivelul general de colesterol LDL. Asta contribuie la scaderea riscului de boli cardiovasculare, inclusiv a aterosclerozei si a bolilor coronariene.

Fibrele solubile au, de asemenea, un efect benefic asupra sanatatii intestinale. Ele ajuta la cresterea consistentei si a greutatii scaunului, facilitand tranzitul intestinal si prevenind constipatia. In plus, fibrele solubile pot contribui la ameliorarea simptomelor sindromului intestinului iritabil (SII) si pot reduce riscul de inflamatie a tractului gastro-intestinal.

Pentru a beneficia din plin de aceste efecte este important sa includem in dieta alimente precum ovazul, leguminoasele (lentile, fasole, mazare), nucile, semintele (in special semintele de in si chia), unele fructe (mere, banane, portocale) si legume (morcovi, broccoli, varza de Bruxelles).

Fibrele insolubile si rolul lor in sanatatea digestiva

Fibrele insolubile nu se dizolva in apa si adauga volum in materiile fecale, facilitand tranzitul intestinal si prevenind constipatia. Aceste fibre sunt gasite in cereale integrale, paine integrala, orez brun, coaja fructelor si legumelor. 

Fibrele insolubile au, de asemenea, un impact pozitiv asupra sanatatii colonului. Prin accelerarea eliminarii deseurilor din corp, acestea pot reduce timpul de contact al substantelor potential daunatoare cu peretele intestinal, ceea ce contribuie la reducerea riscului de cancer de colon. 

Un alt beneficiu important al fibrelor insolubile este contributia lor la senzatia de satietate. Datorita volumului, aceste fibre fac mancarea sa para mai satioasa, fara a adauga calorii suplimentare. Acest lucru poate ajuta la controlul greutatii prin reducerea cantitatii de alimente consumate si prevenirea supraalimentarii.

Fibrele si sanatatea cardiovasculara

Studiile au demonstrat ca un aport ridicat de fibre alimentare este asociat cu un risc redus de boli cardiovasculare. Fibrele solubile, in special, joaca un rol important in reducerea nivelurilor de colesterol LDL („colesterolul rau”) din sange, lucru esential in mentinerea sanatatii arterelor si prevenirea aterosclerozei, un factor de risc major pentru atacuri de cord si accidente vasculare cerebrale.

Fibrele si sanatatea metabolica

Fibrele influenteaza si metabolismul. De exemplu, fibrele solubile pot imbunatati sensibilitatea la insulina, reducand astfel riscul de diabet de tip 2. Prin incetinirea absorbtiei glucozei, ele ajuta la mentinerea unui nivel stabil de zahar in sange, evitand astfel varfurile si caderile care pot duce la cresterea foamei si la acumularea de grasime.

Fibrele alimentare au un impact semnificativ si asupra microbiomului intestinal, care joaca un rol important in metabolism si in gestionarea greutatii. Fibrele functioneaza ca prebiotice, hranind bacteriile benefice din intestin. Un microbiom intestinal sanatos este asociat cu o mai buna reglare a greutatii si un risc redus de obezitate. Aceste bacterii benefice ajuta la descompunerea fibrelor in compusi cu efecte metabolice pozitive, cum ar fi acizii grasi cu lant scurt.

Care sunt cele mai bune surse de fibre alimentare?

Alimentele bogate in fibre sunt esentiale pentru o dieta echilibrata si sanatoasa. Iata o lista cu unele dintre cele mai bogate surse de fibre:

  • Leguminoase: fasolea neagra, fasolea pinto, nautul si mazarea sunt extrem de bogate in fibre. O portie poate oferi pana la jumatate din aportul zilnic recomandat de fibre;
  • Cereale integrale: quinoa, orzul, ovazul, meiul si cerealele integrale sunt surse excelente de fibre si o larga varietate de nutrienti esentiali;
  • Nuci si seminte: semintele de chia, seminte de in, migdalele, nucile si semintele de dovleac sunt bogate in fibre si ofera acizi grasi omega-3;
  • Fructe: merele, bananele, portocalele, perele, zmeura, murele si avocado sunt fructe cu un continut ridicat de fibre;
  • Legume: broccoli, varza de Bruxelles, morcovi, conopida si cartofi dulci, spanacul si kale;
  • Fructe deshidratate: smochinele, prunele si caisele uscate sunt surse concentrate de fibre si un snack satios;
  • Oleaginoase si seminte: fisticul si semintele de floarea-soarelui sunt si ele bogate in fibre, oferind in acelasi timp grasimi sanatoase si proteine.
  • Popcorn: este o gustare cu un continut ridicat de fibre, atata timp cat este consumat in forma naturala, fara adaosuri de zahar sau grasimi in exces.

Includerea fibrelor in dieta nu trebuie sa fie complicata; chiar si mici schimbari, cum ar fi alegerea painii integrale in locul celei albe sau adaugarea de leguminoase si seminte in salate, pot avea un impact semnificativ. 

Organizatiile de sanatate recomanda un aport zilnic de fibre de aproximativ 25-30 de grame pentru adulti, dar multe diete moderne nu ating acest obiectiv. De asemenea, este important sa crestem aportul de fibre treptat si sa asiguram un consum adecvat de lichide pentru a maximiza beneficiile si a minimiza disconfortul digestiv.